Am învăţat să merg pe bicicletă în copilărie, în jurul blocului dintr-un cartier bucureştean. Nu m-a pasionat prea tare, mai degrabă mă atrageau automobilele sport şi guma Turbo.
În primăvara lui 2009, la insistenţele unui bun prieten, îmi cumpăr o bicicletă, mai mult pentru plimbări prin parc, mici ieşiri la pădure şi cu o vagă speranţă că o voi folosi şi pentru a merge la serviciu pe şa (deşi încă nu-mi imaginam că mă pot despărţi de preţiosul meu automobil pentru această activitate).
Ce-a urmat însă se găseşte pe acest blog. Din păcate e o boală grea… 🙂
Bikeaholics 
16/09/2010 at 12:34
sunt de acord cu tine cu boala 🙂
24/02/2011 at 20:47
Felicitari, boala pana la urma-i Pasiune. Vorba lui Ildiko din Ardeal: “cum doare si cum place” 🙂